April in Colors

Hello, hello! Murakami. Ce poate să fie mai frumos decît să te bucuri de cărțile lui Murakami. Omul ăsta a fost înzestrat de Dumnezeu cu muuuuuult talent scriitoricesc. Efectiv te captează într-o lume fascinantă cu muzică bună, cu personaje care mai de care. Citisem pe blogul lui Gabriel  că atunci cînd îl citește pe Murakami e ca și cum ar intra într-un restaurant cu mîncare bine gătită și muzică bună. Tind să îi dau dreptate din ce în ce mai mult. Cartea e destul de mare, are vreo 670 de pagini, însă nu îți dai seama cînd dai filă cu filă. În centrul atenției avem un șomer, Toru Okada, căsătorit cu Kumiko și căruia îi fuge motanul, poreclit „Noboru Wataya” , de acasă. După acest episod, Toru întîlnește diferiți oameni fiecare cu povestea lui: război, prostituție, etc. ( partea cu războiul mie mi-a plăcut enorm). Este o graniță mereu între real și fantastic, foarte bine construită. Fiecare personaj aduce o altă poveste, inclusiv soția sau motanul. Ca tehnică literară avem ...

O leapșă pe care am preluat-o de pe blogul acesta . Îmi plac jocurile de acest fel datorită schimbului de experiențe literare și îmbogățirii permanente a listei de lectură :). 1. Prima amintire cu mine citind Îmi aduc aminte că citeam basme. Sora mea era fascinată de ele și aș putea spune că mi le băga oarecum pe gît, da rmi-a prins bine. 2. Prima carte pe care am citit-o şi recitit-o La Medeleni . E una din cărțile mele preferate. 3. O carte pe care fiecare copil ar trebui să o citească Din nou La Medelen i, ceva basme, puțin Mark Twain. 4. Locul meu preferat de citit Pat, Fotoliu. Bibliotecă. 5. Accesorii obligatorii în timpul lecturii O cafea nu refuz niciodată :D. 6. Numărul cărţilor de pe lista mea de lecturi viitoare.  100 pe an. 7. Ultima carte pe care am primit-o sau cumpărat-o The collected Short Stories of Saki . 8. O carte care mi-a schimbat viaţa în vreun fel Fiecare carte a fost utilă în formarea mea. 9. O carte care îmi place, dar care pare să...

Am început să vorbesc despre trilogia orientală a Danielei Zeca. Astăzi continui cu al doilea roman Demonii vîntului după ce am scris la recenzia la Istoria romanțată a unui safar i. A fost publicat în 2010. Ediția mea este de la Editura Polirom în colecția Top 10+, apărută în 2013. Este mult, dar mult mai bun decît primul. Nu aș putea spune exact că plotul are în mod direct legătură cu romanul anterior, însă păstrează o notă orientală mistică. Settingul este de data aceasta în Dubai ( da, acel loc plin de arabi bogați :) ) și intrăm în fabuloasa lume a bijuteriilor. Ne sunt descrise diferite tipuri de bijuterii. Pe de altă parte avem și o relație frumoasă și tumultoasă de iubire între Saiyed și Alessia. Pe Saiyed îl vom cunoaște cu o stranie amuletă la gît ca mai apoi să aflăm că bunicul lui a fost Paul Telge, bijutier imperial din Austria, chemat în Romînia pentru a restaura tezaurul de la Pietroasa, celebra cloșcă cu pui. Scriitura Danielei Zeca este originală și personală. Aș...

O zi frumoasă!

Să aveți o zi bună! :)

Istoria romanțată a unui safari - un titlu atrăgător, nu? Primul roman din trilogia orientală scrisă de Daniela Zeca (jurnalist, scriitor și fost manager TVR Cultural) este o ”declarație de dragoste pentru Africa” . O carte a aromelor, ne sunt descrise diferite preparate culinare orientale, ne este conturată imaginea deșertului seducător. Toate astea conturează background-ul în care se consumă iubirea dintre o europeană și un sunnit din Magreb. Titlul ne poate duce cu gîndul la ceva siropos, însă acțiunea nu este deloc senzuală sau romantică, ci totul este senzorial, nicidecum exotic ori turistic. Relația dintre Darrielle și Mehria produce o emoție, un suspans aparte. Iar inserțiile narative, corespondența electronică dintre Darrielle și prietena ei din Europa aduc un pic de farmec, întrucît participăm la niște conversații între fete despre șefi, bărbați sau modă. Nu aș avea foarte multe de zis, ci doar să vă îndemn să citiți romanul Danielei Zeca. Sunt convinsă că o să vă pla...

Yasunari Kawabata este un alt scriitor japonez, laureat al Premiului Nobel. Vechiul oraș imperial este un roman frumos. Pentru a-l putea înțelege trebuie să lepădăm ochelarii de european. Nu avem conflicte, acțiunea curge lin și se împletește cu descrieri sensibile: grădini botanici, cireși înfloriți sau satul cu cedrii. Facem cunoștință cu cîteva din sărbătorile Japoniei și pătrundem în fabuloasa lume a orașului Kyoto. Subiectul este simplu: totul gravitează în jurul tinerei Chieko, ea află că a fost crescută de altă familie și nu de părinții ei. Își întîlnește sora geamănă la o sărbătoare a orașului Kyoto. Ceea ce este interesant: familia care avea gemeni era considerată blestemată. Nieko și Chieko au fost despărțite la naștere. Nieko crescînd alături de părinții naturali care au murit de timpuriu. Prea multe nu aș mai avea de spus. Mi-a plăcut enorm acest roman pentru sensibilitate, lume aparte, civilizație niponă, însă cred că este acel gen de roman care trebuie citit ...